Interviu Marilena Nicoara

Interviu realizat de Iulia Jeican

Iulia:  Ai ajuns ȋn topul persoanelor cu cele mai multe audienţe, cum te simţi?

Marilena:  Sunt „mȃndră” de realizarile mele şi ȋn acelasi timp uimită că totuşi am ajuns in anul 4 :)

I: Care a fost cel mai fructuos an?

M: In anul 2 mi-am atins „potenţialul maxim „ am avut o serie de reuşite :EIM, cinetică, coloizi, organică, metode numerice, elemente de biochimie şi nici practica n-am efectuat-o.

I: Care a fost motivul/ motivele?( Ti-ai jelit pisica?)

M: Da...mi-a murit pisica din World of Warcraft :)) joc care-mi ocupa mai toată noaptea, evident dimineaţa nu mă mai puteam trezi. Un alt motiv au fost chefurile cele mai reuşite care aveau loc tot timpul in sesiune.

I: Crezi c-ai fi putut rata inscrierea in campionat? (sau evita situatia de faţă?)

M: Avȃnd in vedere că m-am prezentat la ȋndeajuns de multe seminarii şi laboratoare ca să pot intra ȋn examene şi la unele am invaţat chiar si teoria...Da,cred ca puteam sa fiu pe altă treaptă a podiumului :)...Dar lenea a biruit şi am ales patul ȋn locul bancii din amfiteatru (nu mă trezeam ca să merg la examene).

I: Cȃnd ai inceput sa te redresezi?

M: Mi-am dat seama că trăiesc ȋntr-un univers paralel cȃnd eram in pericol sa nu acumulez suficiente credite ca sa trec in anul 3. Culmea e că nici ȋn primul semestru al acelui an nu m-am vindecat complet de „restanţier-ita acută” care mă stapȃnea şi am mai adunat  :MFTI, Poluanţi şi Opţionalul de Masaj.

I: Din ultimul tău raspuns pot sa-mi dau seama că la tine n-a fost vorba de lipsă de cunoştinte ci a fost lipsă de interes. Ce te-a determinat să ramȃi ȋn facultate şi să vrei s-o termini?

M: Am cunoscut persoane noi care m-au făcut să inteleg cȃt de norocoasa sunt să fiu studentă aici, dar ȋn primul rȃnd cu toate „păcatele savarşite” chiar mă pasionează domeniul şi inţeleg ansamblul materiilor studiate şi cum se pot aplica, chiar dacă nu m-am omorȃt eu cu teoria.

I: In ce stadiu te afli acum dupa atata aventură?

M: Nu vreau sa mint, situaţia nu-i tocmai roz, dar de un an jumate mă străduiesc sa ajung la liman şi să recuperez tot ce-am pierdut din cauza inconştienţei.

I: Ce părţi bune au fost ȋn filmul ăsta ȋn care tu esti personajul principal?

M: M-am maturizat ȋntr-un an cȃt alţii ȋn 10, mi-am călit nervii  şi....aş fi nebună să regret distracţia de care am avut parte (crede-mă,a fost din plin), ȋn plus am cunoscut atȃtea tipologii umane că simt ca-aş fi urmat şi facultatea de psihologie.

I: Sunt tare curioasă cum de-ai acceptat să vorbesti aşa deschis despre subiectul acesta.

M: Stiu că nu-i un motiv de laudă dar imi place să fac haz de necaz pentru că altfel acum m-aş da cu capul de patru pereţi albi intr-o camaşă de forţa :))) şi cred că cine vrea ar putea ȋnvaţa ceva din greşelile mele, eu una ştiu c-am ȋnvăţat ;)

I: Ai ȋnvăţat că....

M: Prea multă distracţie costă, şi cȃnd zic costă ma refer la cele peste 20 mil pe care le-am dat pentru examene, ȋn loc să-mi iau vacantă cȃnd era cazul şi să-mi cheltui banii (munciţi „cu spatele”) altfel. Pe langă asta faptul că mi-am minţit parinţii ( ei nu ştiu aproape nimic din toate astea) mă doare cel mai tare.

Deci ȋnvăţati bine limitele    =sesiune.

Sesiune...de relaxare!

Realizat de Vaida Andreea

Orarul claselor este de aşa maniera stabilit astfel ȋncȃt studenţii să piardă maximum de timp ȋntre cursuri.

(Edward A. Murphy)

Asta spune una dintre legile lui Murphy iar noi, studenţii... ne conformăm. Dar pentru că nu ne place să pierdem timpul chiar degeaba, vă oferim cȃteva opţiuni ca la finalul zilei să puteţi spune „Ce obosit/ă sunt! Am avut o zi plină!”

          Prima alternativă e pentru artiştii cu halate albe care mai ȋntȃi sunt fascinaţi de frumuseţea cristalelor şi abia apoi de compozitia chimică. Vouă, boemilor artişti,va recomandăm spectacolele de la Opera Naţională din Cluj. Par example: miercuri, 13 iunie, de la ora 19:30 puteţi vedea Rigoletto de Giuseppe Verdi;  duminică, 17 iunie, vă puteţi delecta cu un balet ȋn 3 acte, Coppélia, unde vor performa chiar şi cȃţiva elevi de la Liceul de Coregrafie „Octavian Stroia”. Dacă sunteţi pasionaţi şi de muzica, joi,  21 iunie, vă puteţi delecta auzul cu o Serata Muzicală, La Foaie Rang II. Şi ca să finalizaţi luna intr-o notă artistică de excepţie, miercuri, 27 iunie, va avea loc spectacolul intitulat My Fair Lady de Frederick Loewe.

        Cea de-a doua alternativă este pentru cei care văd laboratorul sau sala de curs ca pe o scenă, iar eprubetele şi formulele ca pe niste actori. Viaţa lor este atȃt o dramă cȃt şi o comedie continuă, depinzȃnd de anotimp. Motiv pentru care ȋi trimitem la teatru! La Teatrul Naţional adică.

            Vom ȋncepe prin a vă recomanda un spectacol ce va avea premiera marţi, 12 iunie,de la ora 19:00,numit „Cealaltă moarte a Ioanei D’Arc”. O altă avanpremieră va avea loc ȋn data de 16 iunie,sȃmbată,de la ora 19:00,ȋn sala mare şi se numeşte „Razboiul Clovnilor”.

Şi ultima sugestie e pentru acei studenţi care prin laborator, ȋnainte să adauge ultima substanţă care va face „Boom!”,se aruncă pe jos,fac trei tumbe şi aleargă din laborator strigȃnd  „Hasta la vista, baby”. Iubitorilor de acţiune le vom sugera o vizită la cinema, bineȋnţeles!

            La Cinema City,ȋn Iulius,aveţi de ales dintre 14 filme de toate genurile,care rulează de luni pȃna joi(11.06.2012-14.04.2012):

14:10,16:40,19:20  si 22:00->”Snow White and the Huntsman”

14:10 ,15:10 ,17:20,20:40,21:50,22:50->”Men in Black 3- 3D

16:50,18:40,20:30.22:30->”Street Dance 2-3D”

13:50,15:40,19:30,21:20->”The Dictator”

16:10,18:10,20:10,22:20->”Chernobyl Diaries”

16:20->”Madagascar 3: Europe`s Most Wanted-dublat”

18:30->”Madagascar 3: Europe`s Most Wanted”

18:30->”Mirror,Mirror”

14:50->”The Pirates! Band of Misfits”

13:40,15:50,18:00,20:20,22:40->”What to Expect When You`re Expecting”

14:00,15:00,16:30,17:30,19:00,20:00,21:30,22:30->”Prometheus 3D”

13:30,16:20,19:10->”The Avengers 3D”

17:40->”S-a furat mireasa”

19:30,22:00->”Dark Shadows”

 Preţurile sunt acceptabile, nu trebuie să renunţaţi la ieşirile la bere pentru a vedea un spectacol. Ca să nu  mai zicem de reducerea pentru studenţi, care e peste tot 50%.

            Sperăm că sugestiile noastre vă vor fi de folos in aceasta lună,  fiindcă ştim că e una din acele perioade grele din an ȋn care am face orice, numai să nu ȋnvăţăm. Şi pentru cei mai seriosi, nu uitaţi că mai trebuie şi să vă relaxaţi!

           

Gala Voluntarului O.S.C.

Luna mai e o lună plină şi asta o ştie orice student care ȋnvaţă pentru colocvii şi examene, fiind de fapt cu gȃndul la nenumaratele festivaluri, concerte şi evenimente ce  au loc in Cluj. Dar pentru un student chimist, membru activ al Organizaţiei Studentilor Chimisti, luna mai aduce şi multe proiecte marca OSC, printre care “Gala Voluntarului OSC”.

Ce este “Gala voluntarului”? Gala este un eveniment prin care OSC-ul ȋşi arată recunoştinţa fată de alumni care au fost activi ȋn organizaţie ȋn cei 21 de ani de existenţă şi le mulţumeşte pentru implicare, pentru munca depusă, pentru timpul petrecut cu proiecte OSC şi, de ce nu, in cazul unora, pentru nopţile scurte sau chiar albe inchinate organizaţiei.

Este momentul ȋn care studenţii ȋn an terminal, care s-au implicat in proiectele organizaţiei, să se relaxeze, să se bucure de un moment dedicat lor, un moment in care pozele sunt martorul vieţii lor de osc-ist, iar diplomele, florile şi cadourile sunt pregatite special pentru ei.

Unul dintre cele mai frumoase aspecte ale galei este ȋntȃlnirea diferitelor generaţii de membri OSC. Astfel, OSC-iştii care azi coordonează un proiect cu tradiţie, au chiar ocazia de a se ȋntȃlni cu cei care au iniţiat proiectul respectiv. 

Intrucȃt noi, OSC-ul, ştim ca de unul singur nu poti realiza nimic, am vrut sa ȋi premiem şi pe cei care ne-au ajutat sa ne realizăm proiectele, profesori, sponsori şi parteneri media, colegii din alte organizatii studenţeşti, precum şi alţi oameni care ne sunt dragi.

Interviu Cristian Pop

Interviu realizat de Alexandra Bara

Alexandra Bara: Cum ţi s-a părut experienţa din OSC?

Cristian Pop: Nu pot să spun că OSC-ul mi-a schimbat viaţa, dar mi-a oferit aproape 5 ani de experienţe şi amintiri, una mai plăcută decât cealaltă, o grămadă de cunoştinţe şi nu în ultimul rând prieteni.

A.B.:  Crezi că Gala Voluntarului este o idee bună de reconectare între foştii membri?

C.P.: Gala Voluntarului este cel mai bun lucru  pe care l-a putut face OSC-ul pentru foştii voluntari. Mi-a făcut o deosebită plăcere să particip acest an la Gala Voluntarului. Şi încă regret că anul trecut nu am putut fi prezent la acest eveniment, doar la After party unde am rămas uimit că tinerii voluntari, o parte dintre ei, ştiau cine sunt (râde). 

A.B.: Ce poţi să ne spui despre viaţa ta de OSC-ist?

C.P.: Viaţa mea de OSC-ist a fost una aşa mai controversată, pot să spun că am fost un om „rau” probabil pentru că eram mai cu picioarele pe pământ şi voiam sa îi aduc pe toţi din lumea viselor în lumea reală, iar când călcau din nou în direcţia greşită se izbeau de replicile lui „Îngustu’”. Cred că de aceea lumea mă ţine încă minte  şi mai mult ca sigur este un grup de oameni care oferă o recompensă pe capul meu 

Printre altele o perioada am fost cenzor al OSC şi mamă ce îmi mai plăcea să cenzurez.

A.B.: Cum ai reuşit să îţi împarţi timpul între OSC şi facultate?

C.P.: În timpul studenţiei OSC-ul a fost cam prima mea casă, fiind aşa o persoană căruia nu ii place să piardă vremea pe drum, preferam să vin dimineaţa la facultate si să plec seara. Orele libere erau petrecute în sala 5 şi o scurtă perioadă în sala 4. Vreau să menţionez că nu am neglijat activitatea şcolară, activitatea în OSC fiind făcută în timpul liber.

A.B.:Ce te-a determinat să faci voluntariat?

C.P.: Am început să fac voluntariat în vara anului 1999 la Crucea Roşie Română participând la o tabară de formare pentru coordonatori în caz de dezastre.

Apoi a urmat OSC-ul unde predecesorii mei au făcut o prezentare frumoasă, mi-a plăcut atmosfera din cadrul organizaţiei. Pe vremea aceea nu erau aşa multe proiecte în desfăşurare, dar eram o gaşcă de oameni cărora le plăcea să se întâlnească, să încerce să facă ceva pentru studenţi şi după fiecare şedinţă să meargă la o cafea, suc, ciocolată caldă, bere, etc

A.B.:  Cu ce te ocupi acum?

C.P.: În prezent sunt angajat la o un laborator de analize fizico-chimice specializat în analize de mediu. De obicei consultanţa în protecţia mediului îmi ocupă tot timpul, dar avem şi un parteneriat cu Facultatea de Mediu prin care studenţii efectuează un stagiu de practică în cadrul laboratorului.

A.B.: Care a fost cel mai greu examen din facultate?

C.P.: Tind să spun că a fost examenul de Ecuaţii generale ale proceselor de transfer şi transport, deoarece a trebuit să îl susţin de două ori (aşa se întâmplă dacă nu înveţi prima dată). Dar dacă stau bine să mă gândesc cel mai greu a fost primul examen, examenul de Fizică Generală, materie la care în primul curs după ce s-a prezentat profesorul, am fost anunţaţi că vom promova doar 20%. Am fost norocos, am promovat datorită faptului că am un scris indescifrabil şi am scris cam tot ce ştiam eu din fizică la ora aceea, adică 9 pagini. Profesorul a venit la noi în timpul examenului, rămăsesem doar 2 studenţi în sală şi ne-a spus „mă baieţi, dacă nu ştiţi nu e nevoie să staţi trei ore”.

A.B.: Ce sfaturi ai pentru studentii de acum?

C.P: În primul rând vreau să le spun să ţină mâna pe carte. Să nu facă o facultate doar pentru că se intră uşor sau pentru ca îi trimite mama sau tata acolo, să o facă pentru că vor să o facă. Dar să nu uite că timpul trece şi dacă petrec toţi anii de studenţie doar în sala de lectură, nu le va ridica nimeni statuie dacă termină facultatea cu media 10, dar vor pierde nişte ani frumoşi în care pot lega multe prietenii şi pot rămâne cu o grămadă de amintiri pe care să le povestească la nepoţi. 

A.B.: De ce îţi este cel mai dor din perioada OSC-ului?

C.P.:Îmi e dor de Xeroxul din OSC (sursa de bani pt cafea şi ceai), de Sprite-ul băut după şedinţe, de statul la poartă la Balul Bobocilor, de trainingurile de la Arcalia, de oamenii cu care îmi petreceam 80% din timpul liber şi nu în ultimul rând de perioada când ziceam că am 22 de ani şi lumea nu se uită lung la mine.

A.B.: Ceva ce nu te-am intrebat insa ai dori sa ne spui...

C.P.: Sunt mai multe lucruri de care nu am fost întrebat însă vreau să le clarific:

1. porecla mea este Îngustu nu Suplu, Scurtu sau Lungustu
2. nu am fost un fel de Don Juan al OSC-ului, deşi am auzit astfel de zvonuri
3. daca aveţi nevoie de un sfat sau ajutor în proiectele pe care le aveţi nu ezitaţi să contactaţi foştii membrii

‘’ Ca să fii respectat, începe prin a te respecta tu însuţi.’’

Realizat de OSC

Se spune că studenţia reprezintă cea mai frumoasă perioadă a vieţii, dar se mai spune prin popor şi că dragostea trece prin stomac.

Ce legătura are dragostea cu facultatea? Nu ştiu cum e pentru alţii, dar pentru mine, studentul chimist, e o necesitate să mă îndrăgostesc de mediul academic deoarece intru pe porţiile facultăţii la 8:00 a.m. şi rareori o părăsesc la o oră decentă.

Însă, ca şi în orice relaţie, există atât lucruri bune cât şi mai puţin bune. Pentru mine, dezamăgirea (constantă) din relaţia eu – facultate, se desfăşoară la CANTINĂ.

Sunt zile în care maratonul de la un curs la un laborator şi apoi la un seminar mă lasă fără puteri şi cum aş putea să-mi revin decât printr-o masă călduţă şi poate un mic desert. Însă....SURPRIZĂ! La ora 13:00, cantina arată ca şi deşertul Sahara. Ici colo mai găseşti, în zilele fericite, câte o gogoaşă.

Şi când mă resemnez cu gândul că alţii au fost şi mai înfometaţi ca mine ,ce apare de sub tejghea? O porţie mare de piure cu o pulpiţă de pui şi sălăţică. Atât X, cât şi Y şi-au făcut rezervare la mâncare. REZERVARE!

Draga mea facultate, te voi iubi toată viaţa şi cu siguranţă stomacul meu te va ţine minte, dar eu şi cei în situaţia mea vrem să-ţi spunem că ne-am săturat de zacuscă şi mâncare rece! Dacă noi iţi oferim dragoste şi timp, răsplăteşte-ne cu mâncare călduţă.

           Şi ,ca încheiere, prânzul se serveşte la ora 13:00 şi nu 11:00. Cât despre rezervări...în fiecare zi? Chiar în FIECARE zi?

Cu drag,

             studentul chimist înfometat!

„Foamea - un permanent punct al ordinii de zi a planetei”(Vasile Ghica)

Realizat de Alexandra Bara

Cred că fiecare dintre noi se confrunta zilnic cu aceasta problema şi anume: mâncarea. Noi, studenţii suntem mereu în căutarea unui loc bun şi ieftin, în care să ne satisfacem nevoia de hrană, dar care să ne scoată din rutina cantinei şi care să ne îndepărteze de iadul conservelor.

 Zilele trecute, la sfatul unei prietene, am decis să încerc localul Memo 10 de pe strada Memorandumului, nr.10 (ca să vezi). Am rămas plăcut impresionată de nivelul de igienă pe care localul îl prezintă şi nu în ultimul rând de bunătăţile care au început să se ivească, pe măsură ce păşeam spre interiorul restaurantului. De la diferite feluri de ciorbe şi supe, până la garnituri şi tot felul de grilluri şi mâncăruri exotice, poţi să găseşti tot ceea ce îţi pofteşte inimioara.

Bineînţeles că un plus pe care acest restaurant îl prezintă, sunt preţurile. În fiecare zi poţi să alegi între trei meniuri care cuprind: ciorbă (sau supă), felul doi şi o salată (cu preţuri între 10 şi 12 lei) sau poţi să alegi să îţi faci propriul tău meniu (ciorbele 3 sau 4 lei) şi undeva mai puţin de 5 lei un pui la grill.

Există două săli de mese, cu o capacitate aproximativ de 50 de persoane şi cred că pentru nişte persoane ocupate, aşa cum sunt studenţii, acest local este potrivit, întrucât restaurantul funcţionează pe sistemul „împinge tava”, iar servirea se face foarte rapid. De asemenea, modalitatea de plată este diversă: se poate plăti cash, cu cardul sau cu tichete valorice.

Vă recomand cu căldură acest restaurant şi sper să fiţi şi voi la fel de mulţumiţi de calitatea serviciilor, exact cum am fost şi eu.

Look-ul saptamanii

Realizat de Andreea Vaida
Foto: Teo Macarie

Da,ştim...sesiunea e mai aproape decȃt am vrea noi,aşa că...pentru a ȋncepe ȋnvăţatul cu o mai bună dispoziţie,atȃt boboacele chimiste cȃt şi echipa "Ye, We Chem" vă urează spor şi...bineȋnţeles,noroc la examene!